La 14 februarie, profesoara de limbă și literatură română dna Tataru Tatiana împreună cu elevii din clasa a  VIII-a  l-au comemorat în cadrul orelor de limbă și literatură română pe marele poet Grigore Vieru. Elevii au prezentat filmulețe, au recitat poezii și unii au compus  poezii dedicate lui Grigore Vieru.

     ,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maiestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam. A iubit poporul român până la lacrimi şi şi-a consacrat întreaga sa viaţă copiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o operă monumentală, de o muzicalitate şi-o frumuseţe rară. Poet liric, cu o sensibilitate mare dedică poezii sufletului omenesc, poet al mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului, al naturii – poet al lucrurilor sacre, aşa e definit Grigore Vieru. Poetul Grigore Vieru avea să împlinească  83 de ani. Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei. Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor. A fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii naţionale.Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui, și cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiindcă iubesc şi au o taină sus care ne apără. A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să aperi ce-i al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fii un poet ales.

Așa a fost Grigore Vieru – poet al neamului, care a știut cel mai bine să așeze alături cuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubire și deaceea merită cununa recunoștinţei noastre.